Am finalizat-o. Și mă tot duc să mă uit la ea, să mai bibilesc câte ceva, că tot mai apare câte un cablu de cel mai alb ever, exact unde nu trebuie, și-mi strică aerul ăla „de galerie” pe care mă chinui să-l obțin.
E o încăpere din atelierul SHEVALET, în Bistrița. O canapea albastră, un covor rotund, o măsuță, două scaune și cea mai bună cafea din oraș.
Pe pereți: Sedimental. Deocamdată.
De mult voiam un loc în care lucrările să stea cum trebuie, la înălțimea ochilor, cu lumină bună și, mai ales, cu puțin aer în jurul lor.
Materia nu prea trece prin ecran. Trebuie să fii în preajmă ca s-o vezi cu adevărat. Și, dacă se poate, cu miros de cafea bună în fundal.
Aveam nevoie să fie un loc în care să putem sta.
Să te așezi, să te uiți cât vrei, să întrebi dacă ai chef. Sau să nu întrebi nimic. E la fel de bine.
Galeria e mică. I-am zis „mini” din sinceritate. Încap în ea lucrările, o canapea și câțiva oameni care au timp unii de alții.
Pe șevalet stă, de obicei, lucrarea cea mai nouă. Până vine următoarea și o dă jos de acolo. :)
Așa că, în funcție de moment, s-ar putea să găsești altceva.
Ne vedem aici.
